Pe paginile de gen veţi găsi că se foloseşte ca şi butuc sau ax unul de la maşinile gen Opel, Citroen etc, în special cel din puntea spate. Cum maşina cea mai folosită la noi a fost Dacia 1300, m-am gândit să adaptez o port-fuzetă faţă. Aceasta se găseşte încă în magazine nouă sau la demontări auto.

Port-fuzetă Dacia 1300

După achiziţionarea acesteia, se taie cele trei braţe, se verifică jocul la rulmenţi, dacă a fost luată de la demontări cel mai indicat este să se schimbe rulmenţii.

	Butucul după prelucrarea port-fuzetei

Montarea se face cu ajutorul unui cap de planetară și al discului pe care se prinde janta, achiziționate tot de la dezmembrări auto. Planetara a fost prelucrată, respectiv fost tăiată de la prima articulaţie, de lângă roată. După debitarea cu polizorul unghiular, aceasta se poate prelucra la strung.

Butucul asamblat

Suportul sau cadrul a fost realizat din profil tip L 30x30 (cornier) laminat la cald. Se taie 4 bucăţi de cornier la lungimea de 420 mm după care la fiecare capăt se taie la unghi de 45 de grade. Cele 4 bucăţi se îmbină prin sudare.

După îmbinare, la fiecare colţ, se sudează câte o piuliţa M12. La fiecare piuliţă vine câte un şurub lung (din bară filetată) pe care se va prinde statorul. Acum aceste şuruburi ne va ajuta la centrarea axului.

Pentru centrare, se leagă câte o sfoară în diagonală de şuruburi, iar la intersecţia acestora avem centrul suportului. Se aşeaza port-fuzeta care în prealabil a fost prinsă de alte două bucăţi de cornier. Deoarece locaşul şuruburilor la port-fuzeta nu sunt paralele cele două bucăţi de cornier, nici ele evident, nu vor fi paralele.

După aşezarea centrului port-fuzetei, la intersecţia celor două sfori, se sudează cele doua bucăţi de cornier, de cadru, ca în imaginea de mai jos.

Butucul și cadrul