Având în vedere că rotorul este format din 12 poli, respectiv generatorul are 6 perechi de poli, am optat pentru un stator compus din 9 bobine respectiv cate 3 bobine pe fază aşezate la 120 grade geometrice.
Cele 3 bobine pe fiecare fază sunt înseriate iar întreaga înfășurare statorică este conectată în conexiunea stea iar capetele conexiunii sunt racordate la o punte trifazată realizată din 3 punți monofazate, se obține astfel o redresare bi-alternanță. Pentru puntea redresoare s-au utilizat 3 punți monofazate de 50A.

Realizarea conexiunii stea și conectarea punților

Pentru realizarea bobinelor s-a construit un dispozitiv la fel ca cel de la generatorul de 100W.
În vederea realizării conexiunilor s-a listat un șablon pe care au fost amplasate bobinele.

Șablon așezare bobine	Așezare faza R
Fișier în format pdf

După realizarea celor 9 bobine, a conectărilor în serie aferente fiecărei faze și a conexiunii stea, înfășurarea statorică se așeză în forma de turnare.
Mare parte din forma utilizată la turnarea statorul este aceeaşi cu forma pentru rotor, pentru economie de material. Aceasta a fost realizată din PAL melaminat de 20 mm.

Formă turnare stator	Stator turnat

Pentru rigidizare s-a utilizat plasă de fibră de sticlă iar pentru o răcire cât mai bună în componenţa răşinii epoxidice s-a amestecat 500 gr. de talc.
Cantitatea de răşină utilizată aproximativ 1,5 l.

Din primele calcule a rezultat că este nevoie de 75 spire din CuEm 2,92 mm diametru pentru fiecare bobină. Bobinele au fost realizate din câte două conductoare în paralel de 1,45 mm diametru.
Fișierul în format Excel, utilizat inițial pentru calculul înfășurărilor.

Valoarea inducţiei în întrefier se alege din graficul de mai jos, în funcţie de grosimea statorului şi de întrefier (a distanţei dintre magneţi).

Graficul variaţiei inducţiei în întrefier pentru discuri din oţel de 10mm și magneți neodimium N40H	Variația inducției în întrefier cu distanța - animație

Trebuie avut în vedere ca lungimea întrefierului, distanţa dintre doi magneţi aflaţi faţă în faţă pe cele două discuri, să fie mai mică decât distanţa între doi magneţi alăturaţi de pe acelaşi disc, pentru a minimiza fluxul de pierderi.

Chiar dacă sunt 24 de magneţi, sunt numai 6 perechi de poli. Traseul de închidere a liniilor de câmp este următorul N (disc 1) - întrefier - S (disc 2) - Disc 2 - N (disc 2) - întrefier - S (disc 1) - Disc 1. Se poate observa în imaginea următoare.

Traseul liniilor de câmp magnetic